Amendamentul SPECIAL la legea bugetului

Comisiile reunite pentru cultură din Senat și Camera Deputaților au avizat favorabil, vineri, cu unanimitate de voturi, bugetul pe 2016 al Ministerului Culturii.

Astfel, în 2016, Ministerul Culturii va primi cu 29,23% mai mulți bani de la bugetul de stat față de execuția preliminată din 2015, respectiv 757.261.000 de lei, reprezentând 0,1% din PIB, în creștere de la 0,08% din PIB, anul în curs.

Acestui buget i se va adăuga o sumă de 5.000.000 de lei, în acest sens fiind adoptat cu majoritate de voturi un amendament „pentru exercitarea dreptului de preempțiune al Ministerului Culturii pentru sculptura ‘Cumințenia Pământului'”. Acest amendament a fost propus de deputatul PNL Gigel Știrbu, președintele Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților.

De asemenea, la bugetul Ministerului Culturii se va adăuga o sumă de 1.500.000 de lei, în acest sens fiind adoptat cu majoritate de voturi un amendament pentru includerea în Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice a Bisericii Unitariene Dârjiu, monument UNESCO. Amendamentul a fost propus de Antal Istvan și Erdei D. Istvan, deputați UDMR, și de Vegh Alexandru, senator UDMR.

Prezent la dezbaterea Comisiilor de Cultură ale Parlamentului, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a vorbit despre investițiile cuprinse în proiectul de buget al Ministerului Culturii pe 2016.

În acest sens, ministrul Culturii a spus că vor fi finalizate lucrările de restaurare și consolidare la Palatul Culturii din Iași și vor continua lucrările de consolidare la Opera Națională București.

De asemenea, potrivit ministrului Culturii, în luna ianuarie vor începe lucrările de consolidare și restaurare la Muzeul Național al Țăranului Român din Capitală. Printre instituțiile de cultură care urmează să fie consolidate și restaurate se numără și Muzeul Național „George Enescu” din București, după cum a explicat Vlad Alexandrescu.

Pe de altă parte, strategia Ministerului Culturii (MC) prevede obținerea unor fonduri pentru organizarea unui concurs național de soluții de arhitectură pentru o viitoare sală de concerte, proiect care este „o prioritate a Ministerului Culturii”, după cum a spus Vlad Alexandrescu.

Ministrul Culturii a spus că strategia MC include și restaurarea clădirii Muzeului Național de Istorie a României din Capitală. „Avem în vedere un studiu de proiectare pentru consolidarea și reabilitarea clădirii și lansarea unui concurs internațional de soluții pentru această clădire”, a spus Vlad Alexandrescu.

El a vorbit și despre importanța atragerii de fonduri nerambursabile pentru consolidarea clădirilor de patrimoniu în care funcționează instituțiile de cultură. De asemenea, Vlad Alexandrescu a spus că este importantă atragerea de finanțări și demararea procedurilor în vederea reabilitării clădirii Teatrului „Lucia Blaga” din Cluj.

Un alt aspect la care s-a referit ministrul Culturii este Biblioteca Națională a României (BNR) din Capitală, care, deși are sediul într-o clădire impozantă, are probleme în privința dotărilor și a personalului. „Lucrurile se prezintă mult sub ce ar trebui să fie”, a spus Vlad Alexandrescu, precizând că se are în vedere suplimentarea personalului și cumpărarea de mobilier, respectiv rafturi, pentru o parte din fondul de carte al BNR. „Cred că această instituție merită un efort național pentru aducerea la standardele pe care ni le dorim”, a mai spus Vlad Alexandrescu.

De asemenea, ministrul Culturii a precizat că proiectul de buget pe 2016 implică fonduri pentru continuarea accesului la cultură al minorităților naționale, fără a preciza însă la ce face referire cu exactitate.

Totodată, Vlad Alexandrescu a vorbit despre o serie de instituții din subordinea Ministerului Culturii care „se află în stare gravă managerială și administrativă” și la care vor trebui identificate soluții, inclusiv de eficientizare a managementului. „Mă gândesc la tot ce înseamnă domeniul cinematografic”, a spus Vlad Alexandrescu, precizând că situația Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor RomâniaFilm (RADEF) este una dificilă, criza fiind acutizată de evacuarea unor săli de cinema din subordinea regiei, care au risc seismic. El a mai spus și că unele săli de cinema sunt închiriate și găzduiesc inclusiv chioșcuri cu diferite obiecte de activitate.

O importantă situație prezentată de Vlad Alexandrescu în fața deputațiilor și senatorilor din Comisiile de Cultură a fost cea a sculpturii „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, pentru a cărei cumpărare statul român, prin Ministerul Culturii, se află în negocieri cu actualii proprietari privați.

Astfel, Vlad Alexandrescu a spus că deținătorii sculpturii doresc o sumă de 20 de milioane de euro, însă doi experți independenți contactați de Ministerul Culturii ar fi evaluat acest obiect de artă la sume diferite, mult mai mici, respectiv de sub 10 milioane de euro. „Sculptura face parte din categoria Tezaur, deci nu poate părăsi teritoriul țării”, a mai spus Vlad Alexandrescu.

El a precizat că o suplimentare a bugetului Ministerului Culturii cu o sumă de bani ar permite acestei instituții să continue negocierile cu proprietarii sculpturii în vederea cumpărării acesteia de statul român și menținerea în patrimoniul românesc.

„E clar că statul nu poate să dea decât o anumită sumă, dar, dacă s-ar prevedea o fărâmă în bugetul de anul viitor, cred că asta ar fi o posibilitate de negociere cu familia (care o deține, n.r.)”, a spus Vlad Alexandrescu.

El a vorbit și despre eventualitatea lansării unei liste de subscribție națională, astfel încât publicul să poată contribui la cumpărarea acestei sculpturi pentru păstrarea ei în patrimoniul național.

Discuțiile privind valoarea fondurilor care vor fi alocate pentru „Cumințenia Pământului” în bugetul Ministerului Culturii de anul viitor au fost numeroase, iar senatorul PSD Georgică Severin, președintele Comisiei pentru Cultură din Senat, a propus o sumă de doar 2.000.000 de lei în acest sens, față de 5.000.000 de lei cât a propus deputatul Gigel Știrbu. Severin a spus că a propus o sumă mai mică în acest sens pentru a crește șansele ca aceasta să fie adoptată și în Comisiile de Buget-Finanțe din Parlament.

„Suma pe care o alocăm noi dă un caracter simbolic”, a spus Georgică Severin. „Unul din motivele pentru care am propus 2 milioane de lei a fost ca să treacă la Buget-Finanțe (…) Dacă vrem să trecem aici numai de dragul de a trece (o sumă mai mare, n.r.)”, a spus Severin, precizând însă că „tot la declarații politice” s-a ajuns.

În schimb, deputatul PNL Theodor Paleologu a spus că valoarea unei opere de Brâncuși poate crește foarte mult în cazul unei vânzări a acesteia, făcând referire la faptul că și el a vrut să cumpere o operă din tinerețea artistului român, care s-a vândut apoi la o sumă foarte mare, respectiv de 27 de milioane de euro.

Paleologu a mai spus că trebuie făcut efortul financiar pentru „Cumințenia Pământului”, precizând că o sumă alocată în acest sens în bugetul pe 2016 al Ministerului Culturii oferă un temei ministrului Culturii pentru a continua negocierile cu proprietarii sculpturii și pentru o eventuală demarare a unei inițiative de strângere de fonduri de la public în acest sens.

În cele din urmă, după votul deputaților și senatorilor din Comisiile reunite de Cultură ale Parlamentului, a fost alocată suma de 5.000.000 de lei pentru „Cumințenia Pământului”.

După votarea bugetului Ministerului Culturii pe anul 2016 a avut loc și o scurtă dispută verbală între senatorul PSD Cristian Dumitrescu și deputatul PNL Theodor Paleologu, primul dintre ei spunându-i celui de-al doilea că nu se pricepe la artă.

După votul de vineri din Comisiile de Cultură, proiectul de buget pe 2016 al Ministerului Culturii va intra, pe 16 decembrie, în atenția plenului Parlamentului.